Tratarea clientilor dificili

Mai jos va prezentam cele mai frecvente tipuri de personalitati dificile impreuna cu sugestiile noastre pentru tinerea situatiei sub control. Ceea ce trebuie retinut este ca uneori asemenea comportamente sunt mecanisme instinctive de aparare fata de vanzatori, si nu modul in care acele persoane se comporta de obicei. in acest caz, vanzatorul nu are cum sa afle ce-l asteapta decat daca vorbeste cu altii din breasla sau cand se trezeste fata in fata cu clientul. De aceea este important ca vanzatorul sa aiba o strategie de rezerva, pregatita dinainte de intalnire.

Vorbaretul

Deriva cel mai adesea din stilurile bazate pe rationament sau intuitie. Cumparatorul este capabil sa inece orice intalnire intr-un ocean de fraze care, de obicei, au putina relevanta pentru subiect (mai ales pe fondul unui stil intuitiv, care are un orizont cultural foarte larg). Sau poate folosi orice prilej pentru a-l intrerupe pe vanzator si a aduce pe tapet niste amintiri pe care sa le disece si sa le intoarca pe toate partile (in stilul analitic tipic personalitatilor rationale). Oricare ar fi procedeul folosit de Vorbaret, rezultatul este acelasi: dupa un timp in care mai mult a monolo- gat, va intrerupe intalnirea explicand ca are altceva in agenda. Vanzatorul este in cel mai bun caz invitat sa revina. De cele mai multe ori insa, tot ce i se cere este sa lase oferta, urmand a fi contactat ulterior (ceea ce poate insemna „la Pastele Cailor”).

SFATUL NOSTRU

Singura solutie de gestionare a Vorbaretilor este sa-i intrerupeti. insa in loc sa-i stopati brusc, ceea ce ar putea fi perceput ca o lipsa de tact sau impolitete, trebuie sa preluati din zbor o fraza care are cat de cat legatura cu scopul vizitei. Nu va faceti griji daca legatura nu e prea stransa – si ei tot asa va intrerup! in aceeasi fraza cu care ii intrerupeti, trebuie sa-i si aduceti la chestiune.
Exemplul 1 (pentru Vorbaretul intuitiv):
„Aveti dreptate, situatia politica volatila care s-a instalat in preajma alegerilor
dauneaza afacerilor – as zice eu – la fel de mult ca si furturile din raft. De aceea, sistemul nostru, care asigura o rata de stopare de 90%….”
Exemplul 2 (pentru Vorbaretul rational):
„Sunt de aceeasi parere ca si dumneavoastra, experientele neplacute din trecut nu trebuie sa se mai repete, iar sustragerile din raft sunt o «traditie» care trebuie sa dispara. Am aici o schita de amplasare a camerelor de supraveghere in magazinul dumneavoastra, care permite reducerea furturilor cu 90%…”

Taciturnul :

Comparativ cu tipul anterior de client dificil, acesta se afla la cealalta extrema. De cele mai multe ori este un mecanism de aparare intalnit la aceleasi tipuri de per- sonalitate ca si Vorbaretul, mai pregnant la cei cu stilul rational. Celor cu stilul bazat pe sentimente le e de obicei greu sa fie necomunicativi, pentru ca la ei asta inseamna sa fie neprietenosi. Cei care se bazeaza pe informatiile furnizate de simturi nu prea pot sa se abtina sa nu ceara ceva, sa nu-si spuna parerea etc. Vanzatorul care prezinta oferta in fata unui Taciturn de obicei primeste feed-back sub forma de mormaituri. Un caz fericit este cand reactiile Taciturnului sunt, totusi, cuvinte monosilabice, chiar daca spuse printre dinti.

SFATUL NOSTRU
Taciturnul trebuie implicat in discutie. intrucat vorbeste putin din proprie initiativa, vanzatorul trebuie sa-i ceara parerea, pentru ca altfel nu poate sti ce obiectii are si deci nu poate nici sa le rezolve.
Exemplul 1 (Taciturnul rational):
Vanzatorul: Asadar, fiecare dintre rafturi este supravegheat in orice moment simultan din cel putin doua unghiuri diferite. Este deci foarte greu ca un hot sa mascheze sustragerile fara sa se comporte extrem de suspect. in felul acesta, peste tot unde am instalat sistemul, furturile au scazut cu cel putin 90%. Cum vi se pare pentru magazinul dumneavoastra?
Cumparatorul: Mda!
Vanzatorul: Exista ceva care v-ar impiedica sa cumparati de la noi? Altfel am
aici pregatita comanda, ramane s-o semnati si s-o stampilati. (Vanzatorul stie ca celor cu stil rational nu le place sa fie zoriti. Presiunea aplicata are drept scop sa il
faca pe Taciturn sa enunte eventualele obiectii.)
Cumparatorul: Ah, nu, in principiu e in regula, dar as prefera sa fac o analiza a rentabilitatii inainte sa semnez ceva. (Discutia s-a deblocat. Vanzatorul se poate oferi sa-l ajute sa faca analiza etc.)
Exemplul 2 (Taciturnul intuitiv)
Vanzatorul: Datorita faptului ca am dezvoltat un software special, putem simula
pe computer amplasarea camerelor de luat vederi. Este imposibil sa scape zone nea- coperite de cel putin doua simultan. De asemenea, softul nostru va permite sa le selec- tati din toate variantele posibile pe cele optime, in functie de o serie de criterii cum ar fi: costul minim al sistemului, riscul neacoperirii unor zone etc. Ce parere aveti? Clientul: Hmm!
Vanzatorul: Ce altceva ati mai dori sa stiti despre solutia noastra inainte sa va
decideti?
Clientul: E suficient ce mi-ati spus, ma gandeam cum s-ar potrivi asta cu pla- nurile noastre de securitate.
Vanzatorul: V-as ruga sa mi le impartasiti, pentru ca experienta noastra ar putea sa va fie de folos. (Vanzatorul il scoate pe Taciturn din mutenie si se pregateste
sa-si ajusteze oferta la schema generala a clientului.) intrucat Taciturnul este foarte putin comunicativ, vanzatorul trebuie sa decida daca e vorba de un rational sau intuitiv in functie de alte elemente decat modul in care clientul pune problema. De folos pot fi aspectul imbracamintei, al biroului, povestile de la cunoscuti – va amintiti ca acest comportament poate fi rezervat doar intalnirilor cu vanzatorii, fata de ceilalti aratandu-se in toata splen- doarea. De aceea este important ca fisa-client sa aiba cat mai multe informatii cu caracter personal.

Prietenosul

Are de obicei la origini stilul bazat pe sentimente. Un asemenea cumparator e de acord ca produsul e bun, e de acord ca pretul e bun, are o parere buna despre com- pania dumneavoastra etc. Mai mult, uneori va spune aceste lucruri din proprie initiativa. Cu toate aceste, nu cumpara. „Aveti o oferta foarte ispititoare, dar acum nu e inca momentul sa cumparam. Reveniti luna urmatoare/va cautam noi” este un mod tipic in care Prietenosul scapa de vanzatori.

SFATUL NOSTRU
Insistenta este cheia reusitei. De indata ce l-a auzit pe cumparator ca oferta este buna, vanzatorul trebuie sa preseze politicos, dar ferm, pentru a obtine comanda.
Exemplu:
Cumparatorul: M-ati convins! Un asemenea sistem ar reduce furturile in mod spectaculos, iar clientii si angajatii de buna-credinta nu s-ar simti lezati de instalarea lui. E o solutie pe care o vom adopta probabil in curand. Multumesc pentru vizita si tinem legatura!
Vanzatorul: Perfect, haideti sa semnam comanda pentru ca proiectantii nostri sa inceapa sa faca planul de instalare. Deja de saptamana viitoare magazinul dum- neavoastra va fi protejat. Clientii vor fi multumiti pentru ca vanzatorii nu se vor mai tine dupa ei printre rafturi, vanzatorii vor fi mai calmi si mai amabili pentru ca nu mai trebuie sa faca politie. in plus, vor aprecia ca-i tratati ca pe oamenii cinstiti si nu-i mai controlati in bagaje la plecare. Am completat deja lista de echipamente pe care am cazut de acord ca trebuie instalate, tot ce ramane este sa semnati si sa stam- pliati aici.
Cumparatorul: {titi, ma gandeam ca ar fi mai bine sa aman pana dupa sarbatori. Oricum, stati linistit, v-am spus ca acest contract e ca si castigat.
Vanzatorul: Putem trece in rubrica aceasta ca instalarea se va face dupa sarbatori. Semnati aici, puneti stampila si… „Sarbatori fericite!”.

Incapatanatul

Este genul care are intotdeauna dreptate. Daca incapatanatul apuca sa-si spuna punctul de vedere, nu mai da inapoi. in cele mai frecvente situatii, la origini este un stil bazat pe intuitie (pe locul doi, dar la distanta, poate fi si un stil bazat pe sentimente). Cea mai proasta idee e ca vanzatorul sa incerce sa-i arate ca se insala!
SFATUL NOSTRU
O asemenea situatie se gestioneaza nu prin dialog, ci prin monolog: vanzatorul trebuie sa
anticipeze majoritatea obiectiilor si sa le preintampine. in situatia in care obiectiile sunt maturate direct din prezentare, incapatanatului nici nu-i vor mai trece prin cap.
Exemplu:
Vanzatorul sistemului de supraveghere se asteapta ca potentialul client sa mai fi
fost vizitat de un concurent. Din ceea ce stie despre concurentul respectiv, accentul este pus pe faptul ca „echipamentul nostru e produs in Germania, nu in China sau pe vapor, ca la celelalte firme de pe piata”. Principalele componente ale sistemului pe care vanzatorul se pregateste sa-l ofere sunt facute in China. {i stie ca „recitalul german” al concurentului a impresionat alti clienti, care au cerut mai multe infor- matii despre calitate si garantie. intrucat noul client ar putea fi un incapatanat, vanzatorul poate spune ceva de genul:
Varianta 1, produse chinezesti foarte fiabile:
Vanzatorul: Componentele noastre sunt produse in China de fabrici certificate ISO 9001. Aceasta explica de ce oricare dintre clientii nostri, pe care puteti oricand sa-i contactati verificand cele spuse de mine, nu a avut niciodata probleme.
Varianta 2, produse chinezesti ieftine si de calitate acceptabila:
Vanzatorul: Componentele noastre sunt produse in China, ceea ce ne permite sa va oferim sistemul la un pret cu 20% fata de cel mai ieftin concurent. in plus, datorita pretului redus al componentelor, chiar daca am facut multe instalari, avem in permanenta stocuri suficiente pentru cazul in care trebuie efectuata o depanare. Daca apare vreo problema, tehnicienii nostri o pot rezolva in aceeasi zi.
Nu trebuie sa asteptati 3-4 zile cu o bresa in sistemul dumneavoastra de securitate, pana cand vine piesa din strainatate.
Observati ca vanzatorul, stiind ca uneori componentele mai pica, nu minte cu privire la calitatea lor. Are insa grija sa sublinieze ca au multe instalari, ceea ce implica faptul ca sunt destui clienti multumiti si ca firma are experienta. in plus nu vorbeste de rau nici un concurent anume. El nu spune nici „pana vine piesa din Germania”, nici ca altii nu ar avea stocuri de service. Ceea ce face este sa sublinieze ca daca piesa ar trebui adusa din strainatate, timp de cateva zile hotii ar putea pro- fita. E foarte probabil ca pe la acest client au trecut deja cativa concurenti. Dar pen- tru ca nu a fost luata o decizie inca, vanzatorul abil, care preintampina obiectiile, are sansa de a obtine comanda la sfarsitul vizitei. Caz in care cumparatorul nu ar mai avea de ce sa telefoneze la firma „cu-marfa-nemteasca” ca sa verifice daca exista stocuri suficiente sau cat dureaza in realitate inlocuirea.

Jucatorul la cacialma

Acesta lasa vanzatorul sa creada ca va face o comanda importanta, la fel cum la
poker unii jucatori ii intimideaza pe ceilalti dandu-le de inteles ca au niste carti grozave. Asemenea tactica este cel mai adesea folosita de cei al caror stil este bazat pe sentimente, deoarece expertiza in relatiile interumane le arata cum pot sa manipuleze folosind lacomia interlocutorilor. Sau stiu ca nu vor cumpara de la acel vanzator, dar „nu vor sa-l supere”.
SFATUL NOSTRU
Sunt doua situatii care trebuie analizate:
1. Comanda este neobisnuit de mare pentru acel client. in acest caz probabil scopul cacialmalei este sa obtina pentru o comanda mica concesii care s-ar acorda doar comenzilor mari. Strategia acestui client ar fi sa alterneze morcovul „vine si comanda mare in curand” cu batul „daca nu imi dai acum ce-ti cer pentru o comanda mica, nu o mai pupi pe aia mare”. Aceasta situatie tre- buie rezolvata ca o obiectie obisnuita referitoare la pret, termene de plata sau conditii de livrare.
2. Comanda mare ar fi fireasca, dar mereu intarzie sa se materializeze. Mai grav este ca dupa amanari succesive, de multe ori va fi plasata la concurenta. Cumparatorul stie clar ca nu va apela la firma dumneavoastra, are motive foarte puternice, dar nu vrea sa le spuna pentru „a nu strica relatia”. Singura solutie ar fi sa aflati obiectiile reale. De aceea, vanzatorul care este convins ca i se pregateste o cacialma trebuie sa faca ceva cu totul neobisnuit in vanzari: sa renunte la „comanda mare”, multumindu-se cu una mica, dar acum. in felul acesta obliga cumparatorul sa scoata obiectiile la suprafata si apoi le poate trata.
Exemplu:
Vanzatorul este convins ca va fi data o comanda mare concurentului, dar nu stie de ce sunt refuzate produsele lui.
Vanzatorul: „Sunt incantat ca ati hotarat ca atunci cand veti instala sisteme de supraveghere in toate cele 20 de magazine sa apelati la noi. De aceea am pregatita o comanda pentru o instalare-pilot, in acest magazin. Astfel aveti posibilitatea sa vedeti calitatea pe care o oferim si sa aveti si mai mare incredere ca meritam sa va
avem de clienti.” in acest moment, cumparatorul este obligat sa scoata la suprafata obiectiile. Daca prefera sa taca din gura si sa semneze comanda (se mai intampla!), atunci se va convinge ca intr-adevar a facut o alegere buna, iar obiectiile ascunse nu erau inte- meiate. De aceea ulterior va extinde contractul si pentru restul de 19 magazine.
Observatie: Tactica asa-zisei „comenzi mici” functioneaza in cazul cacialmalei indiferent care ar fi motivul din spatele ei. Vanzatorul trebuie insa sa fie foarte sigur ca acolo este o cacialma, altfel intr-adevar „da o comanda mare pe una mica”.

Speriatul

Clientul se teme cu adevarat sa ia decizia de cumparare, desi ar avea dreptul sa hotarasca singur. Acest comportament apare indiferent carui tip de personalitate ii apartine cumparatorul, atunci cand cineva important si dur poate sa-l pedepseasca pentru alegerea facuta. Este irelevant ce inseamna in realitate „important” sau ce forma ia „pedeapsa”: vanzatorului pot sa i se para ridicole si persoana care inspira frica, si represaliile. Dar pentru Speriat frica este reala si paralizanta. Un sot poate fi intimidat de privirea pe care i-o arunca nevasta daca a gresit cumparaturile la piata. Un director general poate fi strivit de rusinea gandului ca baietii altor parteneri de afaceri conduc automobile de 3 ori mai scumpe decat ale baietilor lui. Ceea ce face situatia si mai dificila este ca, de multe ori, Speriatul arata extrem de sigur pe el, de dur sau de arogant. Speriatului nu ii place sa i se prezinte mai multe optiuni.
Rationamentul este urmatorul:
1. daca sunt mai multe posibilitati, inseamna ca problema nu a fost suficient de
bine definita;
2. daca problema nu e bine definita, nici una dintre solutii s-ar putea sa nu fie
buna.

SFATUL NOSTRU
in primul rand, vanzatorul trebuie sa determine care sunt rolurile adevarate pe care clientul are
dreptul sa le joace in decizia de cumparare. Clientul trebuie sa fie decident. Daca nu este, atunci vanzatorul trebuie sa obtina o intrevedere cu decidentul.
in al doilea rand, vanzatorul trebuie sa se lamureasca daca durul din fata este sau nu un Speriat. Durul care zice „trebuie sa ma consult si cu…” dupa ce pana atunci fusese Zmeu si Dumnezeu este un Speriat imbracat in piele de balaur.
in al treilea rand, daca Speriatul este decident, vanzatorul trebuie sa-i arate ca solutia pe care i-o propune este foarte buna si va atrage dupa sine rasplata din partea persoanei importante. Speriatul vrea sa impresioneze persoana de care se teme. Gandul ca ar reusi il umple pe Speriat de entuziasm, de aceea vanzatorul trebuie sa aprinda si sa inteteasca acest entuziasm. Daca Speriatul constata ca decizia sa este pe placul persoanei importante, atunci va deveni un client deosebit de loial. Trei sunt motivele sale: mai intai frica de a face o alegere proasta daca schimba furnizorul, apoi increderea in sfaturile vanzatorului si in fine recunostinta pentru faptul ca a reusit sa multumeasca persoana importanta.
Observatii:
1. Speriatului nu i se vor propune mai multe solutii deodata, ci rand pe rand.
„Aha, am inteles ce lipseste! Atunci hai sa facem asa.” Acest mod de a proce- da ii da impresia ca problema este din ce in ce mai bine definita si atunci ii creste increderea in solutia pe care o va adopta.
2. Pentru a propune o solutie cu adevarat buna, vanzatorul trebuie sa cunoasca
foarte bine nevoile reale ale clientului. De aceea este deosebit de importanta prospectarea amanuntita, inainte de vizita.

Clientul Plin de Sine

Este cel mai adesea produsul exacerbarii trasaturilor negative ale stilului bazat pe sentimente sau pe informatiile furnizate de simturi, dar si celelalte tipuri de per- sonalitate pot uneori sa derapeze in acest fel. Un asemenea client are tot felul de mijloace prin care sa-si sublinieze importanta. il scot in evidenta modul in care se imbraca (singurul care nu respecta codul de tinuta pentru ca e „sef”), aspectul incaperii si al biroului (impunator, eventual urcat pe o estrada, cu un scaun demn de un jilt domnesc) sau modul in care se misca, gesticuleaza si se adreseaza celorlalti. Cea mai mare eroare ar fi ca vanzatorul sa incerce sa-l „dezumfle”. Iar uneori, vanzatorii fara experienta ii diminueaza importanta fara sa-si dea seama. De pilda, incearca sa-i zgandare orgoliul cu o fraza de genul „alte firme au comandat mult mai mult”. Efectul obtinut este exact contrar: „Vierme, indraznesti sa imi jude- ci maiestatea dupa marimea comenzii?!? Tu esti un trepadus ca atatia altii care-mi bat la usa, rugandu-ma sa cumpar de la ei”.
SFATUL NOSTRU
Cu acest tip de personalitate merg cel mai bine complimentele sincere. Exista ceva cu care se mandreste, care i-a confirmat valoarea in propriii ochi (chiar daca altii considera ca e mult supraevalu- ata). Observatia directa si munca de prospectare, in special la sectiunea „informatii cu caracter per- sonal”, va permit sa descoperiti motive pentru a-i maguli orgoliul fara sa faceti afirmatii gratuite.

Batranul Lup de Mare

E un client cu foarte multa experienta. La fel ca si Speriatul, acest tip de client poate avea orice fel de personalitate de baza. in atatia ani a vazut absolut toate tru- curile pe care le folosesc vanzatorii. Asa dupa cum era normal, a intalnit mult mai multi vanzatori slabi decat buni profesionisti. De aceea are mai curand o parere proasta despre oricine incearca sa-i vanda ceva, mai ales daca o face intr-un mod strident. {i nu isi ascunde deloc parerea proasta despre „tagma vanzatorilor”, ceea ce face vanzarea dificila. Cea mai grava greseala pe care o poate face un vanzator este sa creada ca-l poate „face din vorbe”. O alta este sa incerce sa-l puna la punct.
SFATUL NOSTRU
Asa cum a intalnit mii de vanzatori prosti, a avut de-a face si cu cativa buni. Pentru acest tip de client, vanzatorul bun este cel care-i intelege nevoia si-i ofera solutia cu adevarat potrivita, atat din punct de vedere „tehnic”, cat si financiar. Cum se impacheteaza si se prezinta aceasta solutie depinde de tipul de personalitate caruia ii apartine Batranul Lup de Mare. Cheia succesului sta deci in a intelege nevoile sale (punandu-i intrebari, cerandu-i parerea, ascultand si observand cu atentie ce se intampla in jur), facand extrem de vizibila intentia de a-l servi intocmai si de a invata de la el.

Lupul Tanar

Este un cumparator care a ajuns intr-o pozitie de decizie mai repede decat de obicei. La fel ca Batranul Lup de Mare, in aceasta situatie poate fi orice tip de per- sonalitate. Ceea ce e important pentru ca da nastere la dificultati in procesul de van- zare este ca un Lup Tanar este convins (partial pe buna dreptate) ca ceilalti, mai „batrani” (colegi, subordonati, vanzatori), nu-l respecta suficient. Batranul Lup de Mare este dezgustat de „smecheriile” vanzatorilor dar Lupul Tanar se simte insul- tat („Adica ce, crede ca ma poate «face din vorbe» pentru ca sunt lipsit de expe- rienta?”). O greseala grava a vanzatorilor este sa-si inchipuie ca pot poza in „sfet- nicii de taina” ai unui Lup Tanar. intrucat nu are incredere in vanzatori, sfaturile lor sunt percepute ca aluzii la lipsa de experienta.
SFATUL NOSTRU
in principiu, trebuie abordat asemanator cu Clientul Plin de Sine, dar complimentul sincer folosit va fi unul singur si indirect: acela ca vanzatorul ii cere sfatul. in rest, oferta trebuie facuta conform tipului de personalitate caruia ii apartine Lupul Tanar.

Agresivul

Este un alt tip de client dificil care poate avea la baza orice fel de personalitate.
Agresivul poate fi de doua feluri:
1.Zmeul, care critica din start si fara menajamente (sau chiar insulta) vanzatorul,  produsele, firma acestuia. Agresivul dur nu asteapta ca vanzatorul sa faca o greseala, ci se dezlantuie din primele secunde ale intalnirii, intr-un atac pe care
orice observator independent l-ar considera neprovocat;
2. „Mistocarul”, care ataca tot neprovocat, dar luandu-si victima peste picior in
loc sa o insulte, asa cum face Durul.
Agresivii descumpanesc, pentru ca modul lor de a proceda este total anormal pentru context. Vanzatorul se intreaba daca celalalt este in toate mintile, daca are rost sa mai fie acolo, daca se poate ajunge la vreun rezultat. Doar in situatii extrem de rare comportamentul agresiv este rodul unor tulburari psihice. De cele mai multe ori este vorba de o tactica deliberata de a smulge concesii de la vanzatorul intimidat, cuplata cu exacerbarea unor trasaturi negative ale tipului de personali- tate caruia ii apartine cumparatorul. Cea mai mare greseala pe care o poate face
vanzatorul cu acest tip de clienti este sa-i „puna la punct.”
SFATUL NOSTRU
in primul rand, vanzatorul trebuie sa priceapa ca oricat de „zmeu” sau „mistocar” ar fi clientul,
de la cineva tot cumpara ceea ce ii trebuie. Daca in urma prospectarii rezulta ca produsul sau serviciul se potriveste nevoilor clientului, preocuparea de baza a vanzatorului trebuie sa fie „cum il conving sa ia de la mine”, nu „ia uite cum se poarta cu mine”. Daca vanzatorul a inteles asta, ii va fi mai usor sa isi pastreze cumpatul. Informatiile stranse din vreme in fisa-client si observatiile de la fata locului ii vor indica in ce mod sa impacheteze oferta. Ceea ce trebuie este sa readuca intot- deauna discutia la subiectul ei firesc, si anume nevoia clientului.
Exemplul 1:
Zmeul deschide cu un atac dur la persoana vanzatorului si continua cu unul la adresa produselor pe care le vinde.
Clientul: inca un tampit de vanzator ambulant cu care trebuie sa-mi pierd vremea! Tu ce mai vrei?
Vanzatorul: Am sa va retin foarte putin pentru ca stiu ca sunteti foarte ocupat. Furturile din acest magazin vor fi reduse cu cel putin 90% daca instalati sistemul nostru de supraveghere.
Cumparatorul: N-o sa ma mai fure altii ca va ocupati sa ma furati voi cu acte in regula, cu gunoaiele pe care vrei sa mi le vinzi.
Vanzatorul (a evaluat aspectul, imbracamintea si biroul Zmeului, ajungand la concluzia ca e un rational): Sistemul potrivit pentru dimensiunile magazinului dumneavoastra permit supravegehrea fiecarui raft din doua directii diferite, ceea ce asigura cel putin o rata de reducere a furturilor de 90%. in medie, evaluarea fur- turilor lunare dintr-un asemenea magazin este de 500 de dolari. La o economisire de 450 de dolari pe luna, inseamna ca in sase luni v-ati recuperat investitia. Iar sis- temele noastre sunt garantate 2 ani, ceea ce inseamna cel putin 8.100 de dolari profit rezultat de pe urma lor.
Exemplul 2:
Mistocarul deschide luand peste picior numele firmei vanzatorului si varsta.
Cumparatorul (citind numele firmei de pe cartea de vizita): Se-cu-ri-syst.
Securisyst?! Adica un fel de securist?! Strada asta pe care e firma vine cumva prin Baneasa? {i cum sa ma adresez, ca nu vad epoletii? Tovarase capitan? Sau, mai curand, tovarase elev-caporal?
Vanzatorul (zambeste): {titi ca exact despre instalarea unui sistem de suprave- ghere la dumneavoastra in magazin vreau sa va vorbesc. Unul care elimina furturile de pe raft cu cel putin 90%…
Observatie:
Agresivul tratat in mod profesionist va cumpara, insa va continua sa aiba un
comportament asemanator. Trebuie sa treaca multa vreme (adica sa aveti multe contacte) pentru ca ostilitatea afisata sau sarcasmul sa se atenueze pana la un nivel simbolic. Motivul este ca pe langa dumneavoastra intalneste multi alti vanzatori pe care ii poate jumuli de concesii. Deci va incerca sa va aplice „reteta de succes” de fiecare data, pana cand va invata ca indiferent ce-ar spune, intalnirile cu dumnea- voastra se vor desfasura mereu intr-un mod profesionist.

Timidul

Acest tip de client creeaza probleme pentru ca, desi nu obiecteaza, nici nu cumpara. Spre deosebire de Taciturn, pe fata caruia se citeste ca urmareste prezentarea, Timidul isi fereste privirea. in acest fel, vanzatorul are dificultati in a identifica obiectiile „mute”, nu stie cum sa le trateze si atunci, nefiind convingator, nu reuseste sa-l determine pe Timid sa cumpere. {i Timizii pot fi regasiti in oricare dintre cele patru categorii de baza. Greseala cea mai mare care poate fi facuta cu Timizii este sa fie lasati in carapacea in care se retrag atunci cand apare vanzatorul.
SFATUL NOSTRU
Timidul nu se teme de cineva din cercul lui, asa cum face Speriatul, si nici nu are framantari
deosebite in ceea ce priveste riscul unei decizii gresite. Din acest ultim punct de vedere este la fel ca toti ceilalti oameni: ingrijorarea sa este proportionala cu importanta cumparaturii. Timidul are o problema cu fetele noi. Vanzatorii, fiind „din afara”, ii declanseaza un asemenea comportament. Vanzatorii buni vor implica Timidul cat mai mult in discutie, punandu-i intrebari, invitandu-l sa incerce mostrele, cerandu-i parerea etc.

Mereu Ocupatul

Este de obicei un cumparator al carui stil decizional este bazat pe informatiile furnizate de simturi sau pe sentimente, desi in mai mica masura poate fi intalnit la celelalte tipuri de personalitati. Mereu Ocupatul este tot timpul intrerupt de tele- foane sau suna el din proprie initiativa pe altii, scrie sau citeste ceva in timpul intal- nirii de vanzari, primeste scurte vizite sau pleaca sa rezolve „o treaba extrem de urgenta”. Multi clienti pot fi prinsi intr-un moment nepotrivit, dar Mereu Ocupatul se comporta asa si daca intalnirea a fost aranjata din timp. Cea mai mare greseala este ca vanzatorul sa-l lase sa-si vada de alte treburi in timpul intalnirii.
SFATUL NOSTRU
O zicala spune ca „in vanzari spontaneitatea trebuie programata”. Ca regula generala, intalnirile trebuie sa se desfasoare fara intreruperi. De aceea, de cele mai multe ori ,vanzatorul trebuie sa le programeze atunci cand clientul are timp sa asculte. Cum se face acest lucru e prezentat in amanunt in capitolul „Tehnici de vanzare – Pregatirea intalnirii de vanzari”. Odata acest lucru realizat, Mereu Ocupatul trebuie determinat sa inceteze orice alta activitate care perturba
vanzarile. Recomandam sa se procedeze in urmatoarea secventa:
1. Un compliment sincer (ca in cazul Clientului Plin de Sine) de genul „Sunt impresionat de ritmul
alert in care lucrati” urmat imediat de un fel de cerere a sfatului (ca pentru Batranul Lup de
Mare sau Lupul Tanar): „Cum reusiti sa faceti fata?”
2. Clientul va incepe sa vorbeasca despre subiectul sau preferat: propria persoana. in mod normal,
asta il va impiedica sa se mai autointrerupa dand telefoane, citind materiale fara legatura cu intalnirea de vanzari sau scriind e-mail-uri. Vanzatorul trebuie sa-l asculte cu atentie si, pe cat posibil, sa obtina si informatii utile punand intrebari.
3. De multe ori se poate profita de raspunsul la o intrebare pentru a incepe vanzarea. Daca nu, dupa ce cumparatorul a povestit suficient de mult (si a incetat cu autointreruperile), vanzatorul poate proceda ca si in cazul Vorbaretului, intervenind direct. Tema interventiei va fi, evident, economisirea timpului: „Tocmai pentru ca timpul dumneavoastra este atat de pretios, vreau sa discutam repede despre sistemul de supraveghere cu ajutorul caruia se reduc furturile de pe raft cu cel putin 90%.”

Comentarii

comentarii

Aboneaza-te GRATUIT la Newsletter

Aboneaza-te acum la newsletterul nostru pentru a primi gratuit informatii specializate relevante pentru dezvoltarea ta profesionala si personala.

E-mail:

   

To Top